Un om, o poveste

Fiecare om din lumea asta ascunde în spatele său o poveste… mai lungă sau mai scurtă, mai anostă sau plină de viaţă, oricum ar fi, este povestea unei vieţi, mai mult sau mai puţin trăite.

Aşa este şi povestea mea, a unui simplu om ce se regaseşte după o perioadă îndelungată petrecută într-un oraş mare, într-un sat ce gazduieşte nu foarte multe case…

Sunt deja doi ani de zile de când, cu teamă de nou în suflet, am ales să-mi urmez familia la ţară. Pe Călin îl ştiţi, a crescut aici la Mărtineşti, e obişnuit cu toate cele ale traiului la ţară, pe mine, mai puţin mă cunoaşteţi, poate pentru că nu m-am arătat într-atât; eu, fata de oraş, foarte puţin în contact cu ceea ce înseamnă a trăi altundeva decât în mijlocul confortului universal.

Şi cum spuneam, m-am trezit deodată, într-un univers cu totul nou şi greu de învăţat, cu un sat cu legile lui necunoscute mie, cu o putere şi o înţelepciune a femeii de la ţară de neimaginat… cu toate ale unei vieţi lipsite de confortul oraşului şi bazate pe munca din greu. Şi m-am trezit aici cu trei copii, cu un soţ care munceşte din greu ca să ne asigure un trai decent, cu muncă care de multe ori depăşeşte puterea unei fiinţe slabe ca mine.

La început am disperat, am vrut să fug căci nu mă regăseam în nimic şi nu pentru că nu îmi plăcea să muncesc, îmi plăcea, dar pentru că tot ce-am făcut eu atâţia ani (am lucrat cu copii şi am predat limba engleză) nu coincidea nici cu săpatul, nici cu făcutul focului, nici cu multe alte lucruri care mi-au devenit obişnuinţă acum. Ce era de făcut?

Astfel, anul trecut, am început timid să predau voluntar limba engleză la grădiniţă, iniţiativă care nu s-a dovedit a fi foarte de durată pentru că aveam încă un copil mic care avea nevoie de mine în permanenţă.

Anul acesta a venit ca o răsplată a frământărilor mele din ultimul an şi ca un răspuns la întrebarea :”Ce pot face eu pentru copiii din satul ăsta?” Lucrurile au început să se lege, visele au devenit realităţi… Cu sprijinul unei doamne educatoare de excepţie – d-na inst. Simona Poenar, un om cu o inimă mare şi dornic de a face tot ceea ce îi stă în putinţă şi chiar mai mult decât atât, pentru binele copiilor din sat, căreia i s-a adăugat un mare sprijin venit din partea Primăriei Mărtineşti şi a Bibliotecii Comunale, respectiv dl. primar Nicolae Bârcean şi d-na bibliotecară Marinela Bârcean. Şi nu sunt mulţumiri gratuite, sunt mulţumiri reale pentru un sprijin real.

Începând cu luna octombrie a anului 2010, la Biblioteca Comunală, în fiecare joi de la orele 14.00, ne veţi găsi pe d-na educatoare şi pe mine organizând voluntar activităţi pentru copiii din comună desfăşurate în cadrul proiectului „Dup-amiază de poveste”. Acestui proiect, din luna decembrie i se adaugă atelierul de icoane pe sticlă.

„Dup-amiaza de poveste” are ca scop redescoperirea plăcerii lecturii într-o eră a virtualului. Astfel, copiii iau contact cu texte ale unor poveşti clasice binecunoscute, participă la activităţi interactive şi au şansa de a se exprima liber într-un context favorabil unei dezvoltări armonioase adecvate vârstei lor.

La mijlocul lunii decembrie, mai exact, vineri, 17 decembrie de la orele 10.00, se va deschide şi secţiunea de limbă engleză dedicată copiilor din cadrul Bibliotecii Comunale. Acest proiect se realizează cu sprijinul unor prieteni vechi, unii din Timişoara (oraşul de unde vin eu), alţii aflaţi în străinătate, prieteni care trimit cărţi pentru copii în limba engleză, cărţi ce pot fi citite sau răsfoite la biblioteca din sat. Pentru acest lucru s-a folosit internetul pentru promovare – retele sociale şi blog personal. Pentru deschidere, v-am pregătit de asemenea o sumedenie de surprize!

Din septembrie anul acesta, am încercat să fiu alături de grupa de la grădiniţă, predând voluntar limba engleză la copii şi de asemenea susţinând în măsura posibilităţilor proiectele doamnei educatoare. Ţin să menţionez că pe 12 noiembrie a avut loc o acţiune la grădiniţa, şcoala şi biblioteca din Mărtineşti – European Day of Languages (Ziua Europeană a Limbilor), proiect aprobat şi susţinut de Consiliul Europei.

Mai sunt multe de spus dar povestea continuă cu zâmbete de copii fericiţi pentru care merită să mă aflu aici, la ţară.

Încurajez implicarea tuturor părinţilor în tot ceea ce ţine de copiii dvs. E foarte important ca fiecare părinte să ştie că poate muta munţi şi să nu se descurajeze, căci orice dorinţă de a ajuta nu aşteaptă prea mult ca să se împlinească!

Şi nu uitaţi: vă aşteptăm cu poveşti noi la Bibliotecă şi cu acţiuni din cele mai frumoase la şcoală!

Sărbători cu bucurie, luminate de Naşterea Mântuitorului!

Adriana Ioana Bârcean, soţie, mamă şi profesor voluntar

 

Articol ce urmează să fie publicat în ziarul Mărtineşteanul al comunei Mărtineşti, judeţul Hunedoara

3 gânduri despre &8222;Un om, o poveste&8221;

  1. Draga Adriana,
    Am ajuns intamplator la website-ul tau. Sunt Laura ,sotia lui Robert si cum l-am cunoscut bine pe fratele tau, m-am gandit ca nu te vei supara daca iti scriu cateva randuri.Sunt foarte frumoase gandurile tale si felicitari pentru activitatile cu copilasii din sat. Ai dreptate, nu conteaza locul unde stai daca il ai pe Dumnezeu in inima ta. In acelasi timp, cred ca nu ti-a fost usor deloc,fara prietenii tai si toate artefactele de la oras.Aveti copilasi foarte frumosi ,sa va traiasca si felicitari pentru tot ceea ce faci!!

    • Draga Laura,

      Stiu preabine cine esti – un model pentru toate sotiile si mamele ce cu adevarat si-au inteles rolul in familie. Te-am pus undeva sus si de cate ori imi e greu, ma gandesc cum faci tu fata cu atatia copii, cum ai renuntat tu la toate visele tale, cum te-ai sacrificat si cum ai schimbat macazul ca sa te bucuri de viata asta… Vorbesc cu Gabriela Damse si mai intreb de tine. Ne-am cunoscut si noi o data cand am fost in vizita la voi si era Sebi mic. Eu, personal, va datorez multe,asa, in lant, pentru ca sustinerea acordata lui Cristi, s-a propagat si la noi… Nu degeaba, ne-am intors amandoi la Ortodoxie. Va imbratisam si mutlumesc de ganduri! Adri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s