Jertfa tatalui

Zilele astea m-am gandit mult la cum ar suna o scriere despre asta. Sunt plina de intelesul acestui lucru dar imi e greu sa insir cuvinte pe sfoara… Incerc…
Mama este cea supusa de obicei jertfirii, nu sacrificiului, jertfirii. Mi se pare ca sacrificiu suna asa, obligat, pe cand jertfa suna a daruire. Mama este cea care din momentul in care devine mama se jertfeste necontenit. Nimic de spus!
Desi ca mama a trei copii a trebuit sa invat sa jertfesc mai mult decat credeam ca o pot face vreodata, imi dau seama, tarziu, e drept, ca si tatal jertfeste… mult. Foarte mult!
Poate ca „jertfa” suna asa, feminin, prin puterea de daruire a sensului cuvantului, dar simt tot mai mult ca tatii jertfesc si ei, barbateste, masculin.
Nu e usor sa te iei sa te duci, cand ai vrea sa mai stai si acasa… Nu e usor sa stai noptile treaz cand poate ai dormi si tu ca tot omul. Nu e usor sa trebuiasca sa razi cand poate sufletul ar vrea sa mai stai sobru… Nu e usor sa iti tai voia si sa mergi mai departe asumandu-ti rolul de cap de familie.
Poate eu ca femeie, prin firea-mi moale, mi-as dori si eu partea mea de tandrete, de atentie, de a fi una… asemeni poate unui copil ce isi cere dreptul, naiv. Si atunci barbatul jertfeste, jertfeste momentul de drag ca sa mentina starea de siguranta… a intregii familii.
Te iubesc Calin!

2 gânduri despre &8222;Jertfa tatalui&8221;

  1. exista o doctrina numita feminism care lupta impotriva inegalitatii de gen inca de pe la revolutia franceza incoace si care promoveaza parteneriatul in familie, nu jertfa femeii sau a tatalui sau a purcelului.

  2. Problema e urmatoarea: daca ati citi prima postare de pe acest blog, ati vedea si realiza in acelasi timp unghiul din care privesc eu lucrurile.
    La ce se refera ideea de parteneriat in familie?
    Din start se porneste gresit. Femeia nu este si nu va fi ca barbatul. Si nici barbatul ca femeia. Pentru ca suntem diferiti. Femeii i s-au dat anumite calitati pe care barbatul nu le are pentru ca nu sunt in firea lui. Barbatul nu poate gandi ca femeia, pentru ca barbatul e altfel constituit si fizic si ca si mentalitate: el e mai rational, mai sexual, daca vreti. femeia e maternala, sentimentala, dedicata… Asta nu inseamna ca femeia nu poate fi rationala, sau inteligenta sau geniala. Este, prin ceea ce devine ea ca om. Un barbat nu ar suporta durerea nasterii, e clar, desi el e puternic.
    Daca vorbim din prisma unui om necasatorit care nu se confrunta inca cu problemele cresterii unui copil sau ale unei casnicii, da, atunci pot sa va dau dreptate.

    Si ca sa va lamuresc definitiv, in casnicie este o jertfa de ambele parti, pentru ca daca vrei sa cresti niste copii cu anumite principii, sacrifici destul, credeti-ma.

    Cat despre feminism, am facut si eu un an la facultate si sunt in tema. Dar fiind dreptslavitoare, constiinta nu imi permite si principiile cu care imi port fiinta prin lumea asta, fac ca doctrina aceasta sa nu ma miste absolut deloc.

    Va multumesc ca ati avut ragaz sa imi scrieti!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s